marți, 16 noiembrie 2010

Azi...

Azi sunt fericita. Azi sunt multumita.
Se pare ca pana la urma, destinul a fost de partea mea. Sunt alaturi de ochii albastri de care acum 4 ani jumatate m-am indragostit nebuneste. Azi eu si el suntem noi doi.
Azi il iubesc mai mult ca ieri, si cu siguranta mai putin decat ziua de maine.
Indiferent ce-a fost demult, indiferent de cat a durut distanta, acum, azi distanta inseamna alaturi, impreuna, la bine si la rau.
Azi nu mai pot sa-mi exprim sentimentele pe hartie, azi ii arat cat de important e el pentru mine, Azi ma trezesc si adorm in bratele lui...
Daca azi cineva m-ar intreba de ce il iubesc, i-as raspunde : pentru ca ma face fericita, ca ma face sa plutesc pe cele mai inalte culmi, ca ma iubeste, ca ma alinta...
Te ador pui mic...

Candva, demult....acum 4 ani

Îmi pare aşa ciudat, c-avem atâta vreme pentru ură, când viaţa nu-i decât o picătură între acest moment şi celălalt...şi e de neînţeles de trup că nu culegem flori, că nu privim la cer mai des, că nu iubim, noi, care atât de repede murim... Să te caut, de-aş putea măcar să-ncerc ...sufletu-mi nebun şi singur, fremătând ...te văd, te ating, te simt şi te iubesc ...nălucă eu oare sunt de atâta căutare, sau poate de-o prea lungă aşteptare într-un frig pustiu, încerc să mă agăţ cu fiecare pas cel fac de-a ta umbra ce-mi dispare ... strig, disper şi ... doare, încotro te duci şi de cine fugi ... sunt obosită şi tremur la a ta umbra ce-mi apare-n vis ... nu te cunosc, nu iţi vorbesc, doar te iubesc ... dar tu m-alungi şi fugi ... te joci şi iar te-ascunzi .. rămâi deci doar o umbră într-un frig pustiu ce n-o să-l pot străbate fără tine, fără mine, fără noi... noi, ce am rostit?! ... de-ai fi tu sau eu sau noi ...dar sunt doar eu şi`acest frig pustiu ... dar te aud, te simt şi te iubesc, dulce şi amară umbră ... să te mai caut, de-aş putea măcar să-ncerc. Dacă am fi picături, n-am avea nevoie de lacrimi ... Dacă am fi cuvinte, n-am avea nevoie de destăinuiri ... Dar suntem oameni şi avem nevoie de dragoste ... cine sunt eu? ... sunt eu, haina fără margini, naiva fără de privire. Nisip mi-e sufletul iar marea mi-e zbucim amplu si iubire. Noroc cu umbra ce m-astupă să nu mai văd întinsa-mi jale peste ferestrele rămase, etern, în setea lor de soare. Ai milă, Doamne, de pribeaga, copila certată cu zânele, în goana ei printre tărâmuri să nu strivească grânele albastre, din lanuri de culoare. Copilă netrebnică, fără suflet, hulită de flori ... ce vreau? ... tu vrei lucruri şi spui de ce? dar eu vreau lucruri care nu au existat niciodată şi spun de ce nu?
Te-aş vrea pe tine ...într-un timp absurd... pentru o veşnicie crudă...te vreau pentru că ai deschis în mine atâtea umbre... atâtea ferestre şi uşi, că nu reuşesc să le mai închid .. dar mi-e frică să le închid?! Dacă vor dispărea pentru o veşnicie şi voi rămâne o pribeagă în această lume rea? Ai reuşit să deschizi cea mai importantă uşă.. ai reuşit să mă faci să iubesc din tot sufletul meu pustiit de ură şi gelozie... şi ştii? Acei fluturaşi de care se tot vorbeşte, îi simt mereu în stomac.. simt cum inima mea vrea pur şi simplu să-mi sară din piept, să mă părăsească, pentru iubirea ei adevarată, pentru prinţul meu cu ochii de azur şi părul de abanos, un înger venit din înălţimile albastre să mă farmece!!
Fiecare dimineaţă e un răsărit de soare în inima mea… pentru că în fiecare dimineaţă mă trezesc cu gândul la tine, şi seara eşti ultimul meu gând… îţi trimit pupici în somn, îmi trimit îngerii să te vegheze, dar ei se întorc înainte ca eu să cad pradă lui Morpheus, şi îmi spun mereu de fiecare dată: “Noi nu putem veghea un alt înger, e o misiune mult prea grea, prea dificilă şi prea dumnezeiască”. Pentru mine tu eşti cel mai frumos înger, eşti luceafărul meu, ai devenit tot ce am mai scump pe lume, ai devenit parte din viaţa mea şi te iubesc! Te iubesc aşa cum pământul iubeşte ploaia după o zi caniculară, te iubesc cum florile iubesc Soarele ce le ajută să crească….te iubesc pentru că îmi doresc în fiecare clipă să-ţi aud glasul, te iubesc când tresar de nelinişte şi când tresar de bucurie.
Pe tine te voi cuceri prin luptă şi nu voi depune armele înainte de a capitula. Ca să ajung la inima ta, n-am să umblu pe căi lăturalnice, ci pe drumul mare, zburând pe cai înaripaţi. Nu mă vrei? Te vreau eu, şi mi-e suficient!!
Te-am ancorat de existenţa mea!!
Când m-ai sărutat am descoperit o ţară nouă, minunată, din altă planetă, pe care anexând-o m-am simţit stăpâna universului! Cu tine mă simt alta, parcă am intrat într-o nouă existenţă. Râd, glumesc, fac nebunii. SUNT FERICITĂ?!
Am fost în stare să aştern pe hârtie frazele astea de foc? De necrezut! Sunt chemările înaripate, ale iubirii, strigătele deznădejdii, tânguirile dorului neîmplinit, o avalanşă a tuturor elementelor dragostei, ale marii dragoste.
Te sărut aievea ca-ntr-un vis ciudat!

De ce te iubesc

De ce dragostea doare? De ce atunci cand mi-e dor de el, ma simt pustiita? De ce atunci cand nu e langa mine, ma simt atat de singura si de straina? De ce atunci cand mana lui a atins-o pe a mea, am tresarit de parca as fi fost trezita brusc din somn? De ce atunci cand l-am sarutat m-au trecut fiori pe spinare? De ce il iubesc, atat de mult?
- Chiar asa! DE CE?
- Sunt intrebari fara raspunsuri, sau sunt raspunsuri evazive...pentru ca e el, da EL!!
- Dar sunt atatia barbati in lumea asta! De ce tocmai pe el il iubesti?
- Hrrr....n-am raspuns la intrebarea asta! E un pic ciudat ce simt, e un sentiment care ma cuprinde cand il vad, e un sentiment ca si cum as zbura, ca si cum as fi inconjurata de mii de ingeri care ma vegheaza, si orice mi s-ar intampla, nu mi-ar putea face rau. Sunt fericita cand sunt langa el, imi place cum ma simt cand mana mea e in mana lui, cand ma tine in brate, cand se joaca in parul meu, cand imi pupa nasucu cu nasucu. sunt atat de fericita cand sunt langa el! Cand e fericit, ii simt bucuria, si ma bucur de ca si cum eu as fi cea fericita, dar cand e trist, simt ca ma doare sufletul!
- Nici tu nu stii sigur de ce il iubesti! Ce te-a atras la el?
- Imensitatea ochilor lui albastri, m-a fermecat atat de mult, incat nu am putut reactiona!

Cine Moare

CINE MOARE?
de Pablo Neruda
Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste. Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii. Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi. Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi...

de dor...

Si daca el nu ar fi... cum as fi eu? Cum m-as trezi dimineata? Cum mi s-ar scurge clipele pana cand soarele se topeste in zare, stiind ca nu ma asteapta nimeni sa-mi spuna o vorba buna? Sau rea. E evil. Recunosc, sunt o martira.
Nu, nu chiar asa. Sa spun ca mi-as dori sa fiu acolo? Cliseu. Sa spun ca il ador? Ei da, suna banal. Dar de fapt cine e el? Il cunosc mai bine decat se cunoaste el insusi. Stiu sa ii ghicesc miscarile, sa ii anticipez vorbele. Si cu toate astea e un strain. Ma priveste cu ochi goi. As vrea sa sparg asta bariera de gheata. Sa ma uit si sa vad un soare in suflet.
Cum vad eu relatia? Nu o vad. Nici nu exista decat in mintea mea. In sperantele mele, in visul meu. El exista. E departe si totusi uneori il simt atat de aproape. Ii simt rasuflarea in ceafa si cum ma tine in brate, ii simt inima batandu-i in piept.
O inima... ce fragil lucru. Ce ma face pe mine sa alerg si sa ma zbat e o inima. A mea, a lui...de mult le-am considerat doar una, bat la unison. O fi doar in imaginatia mea? De multe ori i-am ascultat-o si da, batea in ritmul meu.
Poate ma macina gandul ca ar putea sa-si gaseasca o alta inima latina, ce sa bata mai focos decat a mea, sa ma astupe, sa ma inabuse... Poate ma tem ca marea azurie il va fermeca iar spuma marii, prefacuta in fata, il va vraji. Poate ma tem ca o fata va rasari intr-o zi dintr-o portocala , si o va face regina lui... ca in poveste.
Si cu toate astea... m-as face magician sa ii dau in dar luna sa o prinda la curea si stelele sa isi faca tinte. I-as da un ghetar intr-o sticluta de apa pura, o aripa de inger, visul de dimineata, cantatul greierilor intr-o zi de vara, mirosul strugurilor bine copti...Un nor zburdalnic i l-as face zmeu, un lan de grau i l-as face palat de aur...
Pe toate le-as aduna sa i le fac cadou. Fara nici o zi speciala.

marți, 2 martie 2010

Idee noua

Fiindca ultimul post a fost despre dieta daneza, care e foarte greu de tinut, am decis sa scriu retete despre salate, sau idei despre cum sa iti mentii corpul sanatos.
Salata mea preferata e cea de sfecla rosie cu hrean.
Ai nevoie:
- 3-4 sfecle rosii medii (in functie de cat de multa salata vrei)
- 2-3 bucati hrean
- otet, ulei, sare

Sfecla se spala si se coace la cuptor. Dupa ce s-a copt, se lasa sa se raceasca, se curata si se da prin razatoarea mare. (Atentie: sfecla rosie pateaza). Hreanul se curata, se spala si se da prin razatoarea mica. Se amesteca, si se condimenteaza dupa gust cu sare, ulei, otet.
Merge perfect cu friptura de pui sau de porc.
Pofta mare!

joi, 25 februarie 2010

Fiindca tot m-am ingrasat cam multisor de cand am renuntat la viciul numit tigara, m-am apucat de cautat diete de slabit, cu ajutorul carora poti pierde un numar mare de kilograme intr-un timp relativ scurt (Stiu ca nu e indicat din cauza problemelor de sanatate care pot aparea, dar merita incercat).
Si am gasit asta, numita si dieta daneza. E un pic cam stricta dar cu sport si perseverenta merita incercata.
Avantajele dietei: pierderea rapida a 7-10 de kilograme si mentinerea efectelor dietei pentru inca 2 ani de la terminarea acesteia prin schimbarea metabolismului.

Dezavantajele dietei: strictetea foarte mare pe care o impune. Orice mica abatere pe parcursul dietei va fi sanctionata cu intreruperea sa si dieta va putea fi reluata abia dupa 1 an. Un alt dezavantaj al dietei este acela ca este dezechilibrata. Bogata in proteine, saraca in fibre si cereale. Periculoasa pentru sanatate in special pentru rinichi.

Ziua1
Mic dejun: o ceasca de cafea cu o lingurita de zahar.
Pranz: 400 de grame de spanac, doua oua fierte, o rosie.
Cina: vita la gratar (200 grame), salata verde cu ulei de masline si zeama de lamaie.

Ziua2
Mic dejun: - din nou o ceasca de cafea.
Pranz - 200 de grame de iaurt degresat si o jumatate de conserva de carne sau sunca slaba.
Cina - acelasi meniu ca in ziua precedenta.

Ziua3
Mic dejun: o cafea si o felie de paine prajita.
Pranz: sunca slaba (o felie), 2 oua fierte si salata verde.
Cina: rosie, telina fiarta si un fruct la alegere.
Ziua4
Mic dejun: identic cu cel al diminetii precendente.
Pranz: un iaurt si o portocala (200 de grame de suc proaspat).
Cina: ou fiert, morcov, branza sau 250 de grame de fructe.

Ziua5
Mic dejun: o salata din morcov ras si putina lamaie.
Pranz: peste fiert sau la abur (recomandat 200 de grame de cod, pastrav sau calcan) cu zeama de lamaie si unt.
Cina - vita (200 de grame), salata verde si telina.

Ziua6
Mic dejun - cafea si paine prajita.
Pranz: 2 oua fierte si un morcov.
Cina: pui si salata verde.

Ziua7
Mic dejun: ceai fara zahar.
Pranz: apa. Da, vei bea doar apa la pranz.
Cina: miel (200 de grame) si un mar.

Ziua8
Mic dejun: o ceasca de cafea cu o lingurita de zahar.
Pranz: 400 de grame de spanac, 2 oua fierte, o rosie.
Cina: 200 de grame de vita si salata verde.
Ziua 9
Mic dejun: cafea cu putin zahar.
Pranz: un iaurt si o jumatate conserva de carne sau sunca slaba.
Cina: friptura de vita si salata verde.

Ziua 10
Mic dejun: cafea si paine prajita.
Pranz: o felie de sunca si 2 oua fierte, o salata verde.
Cina: un morcov crud, un ou si branza sau telina si o rosie.

Ziua 11
Mic dejun: paine prajita si cafea cu o lingurita de zahar.
Pranz: iaurt si 200 de grame de suc de portocale proaspete.
Cina: ou, un morcov ras, branza sau 250 de grame de fructe.

Ziua 12
Mic dejun: un morcov crud ras si cu zeama de lamaie.
Pranz: 200 grame peste fiert cu putina zeama de lamaie (cod, calcan sau pastrav.)
CinIa: vita si salata verde cu telina.

Ziua 13
Mic dejun: o felie de paine prajita si cafea cu o lingurita de zahar.
Pranz: 2 oua fierte si un morcov ras preparat cu putina zeama de lamaie.
CiIna: pui (250 de grame) si salata verde.

Cand iti este foame, bea apa.
Dieta poate fi repetata dupa 2 ani.

nu uita. Pentru a slabi sanatos: supraveghere medicala, dieta, 2 l de apa zilnic, sport si multa perseverenta!

miercuri, 17 februarie 2010

Valentyne's Day

Ce inseamna in ziua de azi Valentyne's Day? Pana la urma urmei e o zi ca oricare alta. E doar 14 februarie. Si atat.
Ce tot atata flori...inimioare...cadouri? Pentru ce? Ca barbatii sa primeasca ceva in plus? Eventual sa fie ocazia perfecta sa faci sex cu cineva cu care ai inceput o relatie. Pentru cei ce se iubesc cu adevarat e valentyne's in fiecare zi. Poti face sex/dragoste (fiecare isi alege optiunea) in orice zi vrei, fara sa fie o ocazie speciala.
Ma lasa rece gesturile de genul: camera plina de lumanari, patul cu petale de trandafiri. Sau sa primesti trandafiri rosii doar de valentyn. E o sarbatoare kitsch. Daca vreau camera plina de lumanari o pot face in orice zi vreau eu, fara sa am nevoie de o zi "speciala".
Si totusi, suntem romani. Cu sarbatoarea noastra a iubirii ce s-a intamplat? Totul se rezuma doar la 14 februarie cand toti au imprumutat de la americani acea zi a iubirii.

Se pare ca la noi s-a uitat de asta:

Dragobetele - sarbatoarea iubirii la romani

La 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxasarbatoreste Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

Dragobete era ziua cand fetele si baietii seimbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti".

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui.

Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: Daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. In plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalneau la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus, opinia generala fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti, iar daca o fata iesea impreuna cu un baiat si nu se sarutau se credea despre ei ca nu se vor mai iubi in acel an.

Dragobete - sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor

El este sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor care se strang in stoluri, ciripesc si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere si fara pui pana la Dragobetele din anul viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an. Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!"

Dragobete identificat cu Navalnicul

Dragostea curata a tinerilor, asociata de romani cu ciripitul si imperecherea pasarilor de padure, este pusa sub protectia unei indragite reprezentari mitice, Dragobetele. El este identificat si cu o alta reprezentare mitica a Panteonului romanesc, Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului in planta de dragoste care ii poarta numele (o specie de feriga).

Etimologia cuvantului Dragobete

Una din ipoteze este ca Dragobete ar putea proveni din slava veche: dragu biti - a fi drag. O alta ipoteza spune ca numele provine din cuvintele dacice trago - tap si bete - picioare (pedes, in latina). Pierzandu-se limba daca, trago a devenit drago, iar pede - bete (cum se numesc cingatoriile inguste, fasiile tesute). Tapul simbolizeaza puterea de procreare, forta vitala, fecunditatea.

Culegatorii de folclor de la sfarsitul veacului al XIX-lea si din prima parte a secolului al XX-lea au mai inregistrat si alte denumiri pentru aceasta sarbatoare, precum "Ioan Dragobete", "Dragostitele", "Santion de primavara", "Cap de primavara" sau "Cap de vara intai", dar si "Dragomiru-Florea" sau "Granguru". In unele traditii este numit fiu al Babei Dochia si cumnat cu eroul vegetational Lazarica.